SF Politic 43-Gropile de pe Mageru sunt un pericol

Deputatul PSD Kowarov Lucian iese din pușcărie și ieșind din pușcărie dă cu ochii pe Magheru de o groapă. Senatorul PNL Bibescu Paul iese din pușcărie și dă cu ochii pe Magheru de o groapă. O sută și ceva de alți politicieni ies din pușcărie și dau cu ochii de o altă groapă de pe Magheru. Nu știu care sună la Primărie.

La Primărie nu e nimeni. La Guvern, la fel. La Parlament? Oh, parlamentarii sunt în vacanță. Pompiliu de la Arsenal nu e în vacanță dar chiulește de la serviciu ca să-și cumpere una, alta pentru weekend. Pe Magheru dă peste o groapă în asfalt. Groapa zumzăie într-un fel ciudat. Pompiliu de la Arsenal crede că ar fi niște agenți secreți americani care au pus ochii pe el pentru că tot schimbă emailuri periculoase cu niște columbieni interesați de ceva trafic de arme. Groapa într-adevăr înghite întreg asfaltul cât ai clipi, îl înghite pe Pompiliu și înghite celelalte gropi surori și acum uite-o, crește, crește, se umflă și zumzăie din ce în ce mai tare. Uite că a ajuns la Teatrul Național, hap, înghite Teatrul Național, înghite la repezeală o mie de manifestanți corporatiști, înghite o pubelă și un vagon de metrou și apoi întreg metroul bucureștean.

Dispar Universitatea, Inter, Guvernul, Statuia Aviatorilor, florăresele de pe Calea Victoriei, Calea Victoriei, circuitul bicicliștilor și un flașnetar polonez care numai flașnetar nu era ci un spion NATO foarte experimentat. Nu scapă nici spionii ruși care chefuiau la Carul cu Bere. De fapt nu scapă nimeni. Bulgaria e aspirată de groapa cu pricina într-o clipită, la fel Ungaria și Polonia și Franța, Oceanul Atlantic e pe ducă. Americanii se întreabă dacă nu cumva ambasadorul lor la București ar fi trebuit să dea un exemplu pozitiv și să astupe gropile din asfalt cărând asfaltul firbinte cu o roabă de tablă, nu mai e timp, Washingtonul dispare subit din cauza fenomenului magnetic inexplicabil care e groparul galaxiei noastre, păzea Calea Lactee!

SF Politic 42-Extraterestrii au venit sa-l salte pe Orban

  Ai plătit înainte? Oh, te-ai păcălit. Nu se mai întorc. De-abia acum ai găsit problema, defectul, lucrul de mântuială? Păi da, le-ai dat banii, te-ai fript. Cum sa faci asta? Ai dat șpagă, oare? Înainte să prinzi contractul cu autostrada? Păi, da, te-ai cam păcălit, zău așa.

Uite, și Bebe poate să-ți zică. Zi Bebe! Bebe, râde în barba-i liliachie. Auzi, omule, zice Bebe, fixându-te cu niște occhi căprui, o nebunie, de ce ești tu oare așa de naiv? Unde te-ai născut? Unde ai crescut? Pe unde ai învățat, dacă ai apucat să înveți ceva… Bebe le știe el pe toate, să știi că le știe. Când au venit extratereștrii să-l salte pe Orban de la PNL, că se îndrăgostiseră de el cum cânta el din chitară, sub clar de lună, Bebe a zis că așa va fi, vizionar de marcă. Acum, uite, Bebe te ceartă că ești naiv. Păi trebuie să înveți lecția.

Cum? Ce spui? Spui ceva despre principii? Tu stai pe partea cealaltă a străzii și ne vorbești despre principii și ăștia te fură cu principii cu tot. Care? Cum care? Politicienii corupți.

Păi ei te fură prin intermediul rețelelor lor de prostituție, de benzină, de cocaină, de pompadură și melodramă. Teatrul bulevardier e sub controlul lor, ce credeai? Cum adică n-ai știut? Păi și gunoiul, și construcțiile, și agentul termic și spațiile verzi, toate, dar toate sunt sub controlul lor, și parcările, și florăresele, cerșetorii și semințele de floarea soarelui. Nu mai scupa pe jos cojile alea că te-am văzut!

Bebe se trage de brăcinari. Traversează strada și te cârpește de vezi stele verzi. Ca să te trezești. Fără violență? Vezi, iar ai rămas cu buza umflată. Dacă îi pocneai meserie în 1989, astăzi nu rămâneai fără job, fără casă, fără perspectivă. Ei, lasă, Bebe te ia cu el la o bere. Vă duceți la o bere la Carul cu Bere. După aia la un meci cu Rapid. Mai uiți și tu, nu-i așa, de viața asta sucită și răsucită?!

Duminică, 19 ianuarie, „Cavalleria Rusticana & Pagliacci” la Opera Romana

Fiind unul din cele mai aplaudate titluri ale curentului verist, „Cavalleria rusticana” justifică prezența sa în repertoriul teatrelor din întreaga lume. Inspirația cu care compozitorul a găsit textul literar, corespondentul muzical, plasticitatea imaginilor și caracterul pasionat al melodiei, tipic italiene, justifică gloria acestui titlu, cu care nu a rivalizat nicio altă creație a lui Pietro Mascagni.

„Pagliacci” este o operă în două acte compusă de Ruggiero Leoncavallo pe un libret propriu. Opera este una din lucrările care figurează în repertoriul permanent al teatrelor lirice de pretutindeni.

Cele două opere portretizează comunitatea muncitorească, modestă din sudul Italiei într-o zi de sărbătoare romano-catolică, concentrându-se pe triunghiuri amoroase ce se dovedesc a se sfârși violent și mortal. Limbajul muzical franc, intens, rapid și economic al acestor povești tulburătoare așezate în lumea oamenilor ordinari au contribuit la nașterea stilului de operă verist.

SF Politic41-Nicolae Balcescu il cearta pe Traian Basescu

Uite, să știi, zice Constantin Dobrogeanu Gherea, dând o halbă pe gât, mie îmi place la Carul cu Bere, să știi. Mița Baston îi ține hangul, dă și ea pe gât o halbă, ceva de speriat. Acum, ce să zic, eu aș fi de acord cu dumneata, androizii ar trebui să aibă și ei niște drepturi în țara asta, zice Mița Baston dându-și ochișorii peste cap. Constantin Dobrogeanu Gherea răsuflă ușurat, în sfârșit iată că cineva îi dă dreptate.

Știi, m-am certat cu Adrian Marino și cu Nicolare Iorga pe tema asta, aud că unul Dragnea s-ar fi băgat în seamă, ar mai fi un anume Becali, mă rog, părerile sunt împărțite. Iertați-mă că am întârziat, zice Emil Cioran, intrând val vârtej pe ușă, ciocnindu-se de chelneri și făcând bezele unei florărese care tocmai încerca să se adăpostească de ploaie, venind dinspre Calea Victoriei. Am pierdut ceva? Mai nimic, îl liniștește Mița Baston, ce vești ne aduci? Păi cu ce să încep? Au succes numai sistemele filosofice şi religiile care ne linguşesc, fie că o fac în numele progresului, fie în cel al infernului, zice Emil Cioran. Înțelegeți, asta mă frământă! Constantin Dobrogeanu Gherea n-ar fi de acord dar Emil Cioran pare de neclintit, puțin îi pasă lui de drepturile sindicale ale androizilor. Na, că intră pe ușă Ion Finteșteanu care vine glonț de la Teatrul Național, stai să vezi că e groasă rău la Partidul Mișcarea Populară.

Ia o halbă, zice Emil Cioran, trage-ți sufletul, nu ne băga în sperieți! Așa, și, acum să ne zici? Nicolae Bălcescu a ajuns acolo cu birja, acum un ceas, și-l ceartă rău de tot pe Traian Băsescu, îi tot zice ceva de ruși și de americani, cine să-i mai înțeleagă?! Așa, și? Păi, vedeți, Nicolae Bălcescu e vorbit cu Mihail Kogălniceanu. Așa, și? Păi, vedeți, Mihail Kogălniceanu a vorbit în mare secret cu Donald Trump. Așa, și?! Păi trebuie să fie o mașinațiune de-a pesediștilor, nu pot să cred că Mihail Kogălniceanu nu mai are simț politic! Are și ieri a aflat și Tony Blair că are, să vă zic tărășenia. Așa mai vii de-acasă, zi domnule, nu ne mai fierbe atâta, sare Fifi Baston dând pe gât o halbă, a câta oare?!

Stagiune de marti seara.De la Berlin,la Bucuresti

Daria Tudor – o viitoare mare pianista

Imo Duo – Constantin Borodin (violoncel) și Daria Tudor (pian) – a fost fondat în septembrie 2018 și studiază în prezent la clasele Armetis Quartet și Prof. Frank-Immo Zichner din cadrul Universității de Arte de la Berlin.

În noiembrie 2018, Imo Duo a făcut parte din programul Die Absolventen al radioului cultural german (Kulturradio.de), program care a avut în vedere prezentarea celor mai bune formații camerale ale universităților de arte din Berlin. Cu ocazia Zilei Naționale a României, Imo Duo a fost invitat de Consulatului României la Strasbourg pentru a susține un recital. În luna martie a anului 2019, duo-ul a obținut Premiul I și Premiul special al Ambasadei Franceze la București în cadrul Concursul Național Mihail Jora. În noiembrie 2019, cei doi tineri muzicieni au concertat în seria de evenimente camerale a Rutesheim Cello Akademie. Duo-ul format din Constantin Borodin și Daria Tudor are o activitate concertistică regulată în cadrul Universității de Arte din Berlin și ia parte la evenimentele camerale lunare organizate de Artemis Quartet și prof. Konstantin Heidrich.

Pianista Daria Tudor a cântat, în timp, de multe ori și cu mare succes în cadrul Stagiunii de marți seara. Pe violoncelistul Constantin Borodin, îl vom asculta pentru prima oară. Programul ales cuprinde lucrări de Beethoven, Brahms, Fauré și Şostakovici.

Marți, 14 ianuarie, ora 19, Ateneul Român, Sala mică
Recital cameral
IMO Duo
DARIA TUDOR pian
CONSTANTIN BORODIN violoncel
Program
Ludwig van Beethoven – 7 variațiuni pe tema ‘Bei Männern, welche Liebe fühlen’ din opera ‘Flautul fermecat’ de W. A. Mozart
Johannes Brahms – Sonata nr. 1, in mi minor, op. 38
Gabriel Fauré – Marș funebru din Sonata nr. 2, op. 117
Dmitri Şostakovici – Sonata în re minor, op. 40

Al Pacino şi Laura Dern, între nominalizaţii la Oscar pentru rol secundar

Al Pacino şi Laura Dern se numără între actorii nominalizaţi pentru roluri secundare la cea de-a 92-a ediţie a premiilor Oscar potrvit news.ro

La categoria „cel mai bun actor în rol secundar” au fost nominalizaţi: Tom Hanks („A Beautiful Day in the Nighborhood”), Al Pacino („The Irishman”), Joe Pesci („The Irishman”), Brad Pitt („Once Upon a Time… in Hollywood”) şi Anthony Hopkins („The Two Popes”).

Pentru categoria „cea mai bună actriţă în rol secundar” au fost alese: Kathy Bates („Richard Jewell”), Laura Dern („Marriage Story”) , Scarlett Johansson („Jojo Rabbit”), Florence Pugh („Little Women”), Margot Robbie („Bombshell”).

În 2019, trofeul Oscar pentru rol secundar masculin a fost obţinut de Mahershala Ali, pentru interpretarea din „Green Book”. Trofeul pentru rol secundar feminin i-a revenit anul trecut Reginei King, pentru „If Beale Street Could Talk”.

Nominalizările pentru cele 24 de categorii de la premiile Oscar 2020 sunt anunţate la ora transmiterii acestor informaţii, prin intermediul unui streaming video.

Cea de-a 92-a gală de decernare a premiilor Oscar va avea loc pe 9 februarie, la Los Angeles.

SF Politic 40-Secretele Politicii

 Sigur că ne putem întreba dacă nu cumva textele, fie ele şi aleatorii, nu sunt pentru un observator cântecul de sirenă al văluririi. Aceasta după ce ne vom fi întrebat asupra văluririi fie ca autoritate, fie ca expresie spaţială sau spaţio-temporală. Sau nici una, nici alta, doamnelor și domnilor! Căci observatorul ar putea fi chiar el textul, chiar el ficțiunea sau și una și alta. Dar de ce una și alta, oare? Pentru a respecta, riguros, ideea de simetrie?! Dar ce e riguros? Ce semnificație are acest riguros? Trebuie să fie un raport. Între ceva și altceva. Un punct de trecere. Ceva care se referă la altceva, prin ceva.

Sigur că publicul se foiește, conferința asta e ciudată, e plictisitor de ciudată. Omul de la PSD răsuflă înciudat. omul de la PNL stă cu ochii pe omul de la PSD ca pe butelie. Omul de la PDL se gândește la vacanța de 1 Mai. Omul de la UNPR se gândește l o mărire de leafă parlamentară. Omul de la PIN se gândește la Moscova. Omul de la USR se gândește la Paris.

Pe-afară iese soarele, se topește zăpada, se strâng afișele electorale. Nu știu care zice în gura mare că partidele istorice sunt pe năsălie. Trenul de Agigea sare de pe șine. Trece un OZN uite-așa de mare. La Sibiu, mare ancheta imobiliară, președintele a băgat-o pe mânecă.

– O întrupare a neutrului sau manifestare a nefiinţei. Este neființa și ea o ficțiune? În ce fel se văluresc neființele? Doar în imaginar? Sau imaginarul este și el un obiect vălurit de trebuință ființei pentru a naviga cumva prin oceanul nesfârșit? Și când a fost atașat imaginarul ca text ființelor de toate felurile care izvorăsc din oceanul primordial? Sau imaginarul este și el o ficțiune, având o viață a lui, independentă, vălurită cu ceea ce credem a fi realitatea înconjurătoare? Și dacă ar fi așa, noi suntem cumva un punct de contact între două valuri?!

Nici nu a inceput bine subiectul cu Anticipatele si a sarit Nistorescu,din papuci

Ce-mi place mie,de PUTOPALMISTUL asta,de Cornel Nistorescu,ca-si da cu parerea despre orice,de la Geneza,la Extraterestrii,de la politica agrara,la navele spatiale si uite asa,se crede Guru,de Dimbovita,sau mai precis CURU de Drumul Gazarului,din sectorul 5.Iote,ce intelege el,din subiectul Anticipatelor,la Parlamentare,intre doua pupaturi in cur,pe Kiseleff,la PSD-u-„

Toate jongleriile au la bază un principiu simplu. Atrage atenţia într-o parte şi fă jongleria în cealaltă. Cam asta face şi guvernul Orban sub umbrela uriaşă ţinută de Klaus Iohannis şi pe care este pictat steagul Uniunii Europene. Toate învîrtelile şi jongleriile din Romania sunt după standarde euro-atlantice. Iar cei care nu cred, să-şi ţină gura, altfel intră în categoria de duşmani ai poporului roman!

-Popor naiv, ia priveşte la bila roşie din pălăria albă a anticipatelor! Dacă facem anticipate, intrăm în Paradis! Avem imediat o ţară ca afară, vindecăm România de corupţie şi în urma măturatului rămîne miraculos “România normală”.
Și toată lumea se frămîntă prosteşte subiectul anticipatelor. Presă, televiziuni, purtători de cuvînt. Atenţie la preşedinte şi la premier! Facem anticipate şi rezolvăm tot! Ţara poate fi condusă şi de la Sibiu! Altceva, nimic! Să nu pomeniţi de infrastructură, de privatizarea a tot ce poate fi vîndut (privatizat!), de la sănătate la energie. Asta este proiectul de ţară! Restul nu contează!”

SF Politic 39-Șoarecii de bibliotecă scriu pe adresa editurii Humanitas

Șoarecii de bibliotecă de la V.A Urechea din Galați s-au apucat zilele trecute să scrie tot felul de scrisori deschise. Au scris partidelor politice dojenindu-le pentru derapajele electorale, au scris ecologiștilor pentru lipsa lor de vigoare, au scris medicilor de la ambulanță întrebând când își va lua un medic român inima-n dinți să se ocupe fățiș de salvarea oamenilor din România cu SMURD, ambulanțe și elicoptere, adică să fie șef adevărat, inspirat și cu har de la Dumnezeu, au scris câteva zeci de scrisori Președintelui, Guvernului, Parlamentului și așa mai departe, chiar și la SRI, la DNA și la CFR. Au mai scris actorilor, pictorilor și scriitorilor de la USR, UNITER și UAP. Au mai scris pe la restaurante, pe la muzee, pe la poliție și armată, chiar și pe adresa BOR. În sfârșit, în elenul lor șoricesc, civic și entuziast, șoarecii de bibliotecă de la V.A. Urechea din Galați au scris confraților lor de pe planeta Jupiter, au scris balenelor din Oceanul Pacific și unor pinguini din Islanda, exprimându-și speranța că lumea de hârtie nu va muri odată cu Încălzirea Globală. Au scris și Juriului Premiului Nobel, o scrisoare secretă, foarte secretă. I-au scris și lui Einstein spunându-i verde în față că povestea despre Big Bang este doar o gogoriță și că ei au lecturi temeinice în privința nașterii universului vizibil. Pe tema asta, șoarecii de bibliotecă de la V.A Urechea din Galați au scris și editurii Humanitas câteva epistole. Ei și-au exprimat nedumerirea cum că multe cărți publicate de eleganta editură ar fi de esență socialistă, ce-i drept, mustind așa, de un socialism utopic bine drapat în isme de toate felurile. Anume că darvinismul promovat de elangata editură ar fi desuet și ridicol, de vreme ce și doctrinele politice sunt și ele expirate, defuncte și inadecvate într-o lume vălurită și văluritoare.

Mihai Irimia, invitat în 'Don Giovanni'-ul lui Mozart de pe scena Operei Naționale București

Opera Națională București prezintă duminică, 12 ianuarie 2020, începând cu ora 18:30 spectacolul „Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart. Regia poartă semnătura Andei Tabacaru-Hogea, scenografia și efecte video au fost realizate de către Anca Albani, coregrafia a fost creată de Mălina Andrei, iar video-ul și lighting design-ul de Gabriel Kosuth. Maestru de cor Daniel Jinga. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Vlad Conta.

Anda Tabacaru-Hogea, despre spectacolul ,,Don Giovanni” de pe scena Operei Naționale București: „Don Giovanni trăiește clipa în mod excesiv și într-o totală libertate de expresie: de la violență erotică la tandrețe fermecătoare, de la un umor spontan la cinism demonic. Fiecare scenă și fiecare arie a sa este o degajare de energie fantastică ce depășește zona realului. Chiar de la primele acorduri ale uverturii ni se relevă confruntarea eroului cu metafizicul, cu sufletul și ochiul unui spirit justițiar care urmărește, vede și acuză toate excesele lui Don Giovanni. Ochiul lumii, ochiul omniprezent al lui Dumnezeu, ochiul propriei conștiințe dorește întoarcerea la regului și principii. Libertatea de expresie a eroului nu o dorește. De aici decurge această luptă fantastică, plină de voluptate, energie și mister.”

Într-un mod absolut genial, Wolfgang Amadeus Mozart şi Lorenzo da Ponte reunesc în opera „Don Giovanni” drama, comedia şi fantasticul, cei doi creatori realizând în plin clasicism un spectacol total, de o complexitate şi o substanţă deopotrivă shakespeariană şi wagneriană. Don Giovanni trăieşte clipa în mod excesiv şi într-o totală libertate de expresie: de la violenţă erotică la tandreţe fermecătoare, de la umor spontan la cinism demonic. Fiecare scenă şi fiecare arie a sa este o degajare de energie fantastică ce depăşeşte zona realului.

Legenda lui Don Juan a inspirat mari autori din toate timpurile, de la Tirso de Molina, Molière, E.T.A. Hoffmann, George Gordon Byron, Alexandr Puşkin, George Bernard Shaw şi Albert Camus, fiind punctul de pornire al unor eseuri, piese de teatru, poezii. Între toate, opera lui Mozart rămâne inegalabilă, proaspătă la fiecare montare, de parcă neobositul Don Juan însuşi ar fi inoculat-o cu energia sa. O operă despre seducţie, despre relaţia dintre etic şi estetic, despre forţa dorinţei şi a frumuseţii.