SF Politic 71-Porsche a împușcat o vrăjitoare la partida de la Balc

Zilele trecute, la partida de vânătoare de la Balc, organizată de miliardarul Ion Țiriac, au participat, printre alții, Vladimir Putin, niște fruntași ai politicii românești, Donald Trump, niște oameni de afaceri venusieni, niște oameni politici marțieni, niște generali ruși, niște generali americani, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Silvio Berlusconi, un șef de partid din Andromeda, câțiva politruci din China, Bill Clinton și așa mai departe.

S-a vărsat multă șampanie, s-a râs foarte mult, atmosferă relaxată. Câteva OZN-uri au filmat evenimentul, o dronă și-a rupt nasul, sateliții militari americani au fost ecranați de sârbi cu niște cartoane vopsite în portocaliu. Jurnaliștii au stat călare pe garduri, rupându-și pantalonii. Pentru această partidă de vânătoare au fost aduși în mod special porci mistreți de pe Jupiter sau din Zanzibar. Liviu Dragnea nu a fost primit la poartă pentru că un portar puțin cam cherchelit l-a confundat cu Saddam Hussein. Emil Boc a participat doar la momentul cu șampania, fiind chemat de urgență la o ședință de partid la Cluj, unde Traian Băsescu tuna și fulgera. Au cântat, pe rând, Marian Mexicanu, Ana Maria Ferencz, Julio Iglesias, Adamo și Dalida. Armele au fost inspectate de un maestru de ceremonii adus de la Moscova. Zece bucătari din Istanbul, din Casablanca și din Tokyo au pregătit focuri mari și grătare speciale. Podgoriile Gârboiu și Oprișor au adus sticle pântecoase, vechi, foarte vechi. Un somelier s-a întrecut pe sine. După ce s-au tras toate focurile de armă, toată suflarea a înlemnit. Unul dintre porcii mistreți împușcați de Wolfgang Porsche s-a zbătut timp de trei minute, aruncând jerbe de sânge prin rănile deschise. Apoi corpul s-a liniștit dintr-odată și s-a preschimbat în trupul unei vrăjitoare. Nimeni n-a mai scos o vorbă. Apoi, trupul acela ciudat a început să tremure cu putere și vrăjitoarea a deschis ochii.

SF Politic 70-Comoara lui Bibescu agită Parlamentul României

17 martie 1918. București. Carul cu bere. Îl întreb pe Balthazar, la telefon, când se întoarce în București, când dă și el un like acolo în grupul nostru de pe Facebook. Îl trag deoparte, i-l arăt pe Pitoșkin, ne ducem pe Facebook, Balthazar, zi, cine e tipul ăsta, uite profilul lui, Pitoșkin, cine e Pitoșkin, eu zic că-i Troțky, zi tu că nu-i Troțky. Nu e, zice Balthazar. E clar, nu e Troțky. Mare pișicher, Balthazar!

Am aşteptat toată vara reîntoarcerea pelerinului Balthazar, în speranța că-mi va răspunde la toate aceste întrebări și că-mi voi recupera stickul. Se zvonise că, în peregrinările lui, Balthazar ar fi reuşit să ia legătura cu lumea virtuală de dincolo de lumea virtuală reală și că ar fi descoperit o insulă secretă în Oceanul Atlanticus, unde s-ar fi aflat comoara lui Bibescu.

Oceanul Atlanticus? Păi vezi că e jocul ăla, la Domo, la Altex, acolo în raft, la jocuri. În sfârșit, domnişoara Elvira, de la Prefectură, a fost de părere că Balthazar ne va aduce o mulţime de mesaje importante și că va schimba soarta tuturor într-un chip miraculos. Vestea sosirii lui s-a împrăştiat în mândrul nostru București îndată ce Agamemnon, dirigintele poștei, a primit o telegramă din Londra pe care a șeruit-o de nu știu câte ori, așa, ca la nebuni, pe Twitter. Gângav din naştere, el ne-a făcut să credem la început că ar fi vorba de venirea lui Messia, să mor dacă mint!

Acum, că Pitoșkin o fi omul rușilor, nici nu mai încape vorbă. Întreg Parlamentul României e la degetul lui mic pentru că, se pare, Pitoșkin are habar unde s-ar afla ascunsă comoara lui Bibescu. Acum ce să zic? Pesediștii nu mai au ce fura că a furat Hrebe tot, Videanu și Băse și Ilici. Asta e. Un american de la Paris tot ne dă târcoale la Carul cu bere și ne tot zice că extratereștrii au invadat România și că trăiesc bine mersi, pretutindeni, sub acoperire. Lasă, e loc pentru toată lumea, că românul e răbdător, ospitalier, pungaș și viclean și n-o să murim noi dacă ținem în cârcă o armată de extratereștri, că ăștia se hrănesc, vezi bine, cu sulf și nu au nici o treabă cu sarmalele și plăcintele noastre.

Psihiatrul german Manfred Spitzer la București – lansarea volumului „Demența digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii”

Manfred Spitzer, unul dintre cei mai cunoscuți psihiatri și specialiști în neuroștiințe din Germania, va vorbi sâmbătă22 februarie, la ora 18.00, în Librăria Humanitas de la Cișmigiu despre cartea sa, „Demența digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii”, bestseller în Germania, publicată în colecția Știință a Editurii Humanitas. Manfred Spitzer va avea un dialog cu Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, Dino Ebneter, Country Managing Partner Mazars România, și Lidia Bodea, director general al Editurii Humanitas.

Întâlnirea din librăria de la Cișmigiu este primul dintre cele două evenimente la care va participa Manfred Spitzer la București. Duminică, pe 23 februarie, la ora 17.30, pe scena Ateneului Român, psihiatrul german va susține o conferință cu tema „Demența digitală”, urmată de un dialog cu Cătălin Ștefănescu, realizatorul emisiunii Garantat 100%.

Volumul „Demența digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii” este publicat în colecția Știință a Editurii Humanitas, în parteneriat cu Mazars România, unul dintre cei mai importanți jucători de audit și consultanță la nivel internațional.

Viața noastră depinde astăzi atât de mult de noile tehnologii, încât am ajuns să ne simțim pierduți fără calculator, internet și telefon inteligent. În fiecare zi o nouă invenție vine să ne facă munca mai ușoară, preluând mai ales din efortul mental pe care ar trebui să-l depunem. Care sunt însă efectele asupra creierului nostru? Asemenea unui mușchi, acesta se atrofiază cu cât este folosit mai puțin. Ne-am obișnuit să căutăm pe Google răspunsul la orice întrebare, să stocăm toate informațiile pe un dispozitiv digital și să efectuăm până și o socoteală simplă pe calculator. În plus, petrecem tot mai mult timp pe rețelele de socializare și înlocuim contactele personale cu cele virtuale. Folosind cele mai recente și importante studii științifice, psihiatrul și specialistul în neuroștiințe Manfred Spitzer investighează influența negativă pe care o pot avea mediile digitale asupra memoriei, puterii de concentrare și abilităților cognitive, în special ale tinerilor, iar cartea este un semnal de alarmă pentru părinți, profesori și politicieni.

„Demența nu înseamnă doar pier­deri de memorie. Iar în cazul de­men­­ței digitale nu e vorba doar de faptul că tinerii (mai ales) par să devină din ce în ce mai uituci […]. E vorba mai degrabă de randament mental, gân­dire, capacitate cri­tică, de orien­tare în «hăţişul de informa­ții». Dacă o ca­sieră folosește calcu­latorul ca să so­co­tească doi plus doi și nu obser­vă că rezultatul 400 trebuie să fie gre­șit, dacă NASA lan­sează un satelit în nisip (sau în spa­țiul infinit) pentru că nimeni nu s‑a prins că incii și mi­lele nu sunt totuna cu centimetrii și kilometrii, dacă bancherii greșesc un calcul cu 55 de miliarde de euro, toate acestea înseamnă până la urmă doar că nimeni nu mai gândește. Evi­dent că în aceste cazuri nimeni n‑a aproxi­mat în cap ordinul de mă­ri­­me al rezultatului, ci s‑a bazat în schimb pe un asistent digital oarecare.“ (Manfred Spitzer)

Manfred Spitzer (n. 1958) a studiat medicina, psihologia și filozofia la Universitatea din Freiburg, iar în prezent este profesor de psihiatrie la Universitatea din Ulm, unde conduce din 1997 Clinica psihiatrică universitară și din 2004 Centrul pentru neuroștiințe și învățare. A fost de două ori profesor invitat la Universitatea Harvard. Este foarte implicat în dezbaterile despre tehnologie și educație Este gazda emisiunii TV săptămânale Geist und Gehirn (Minte și creier), în care prezintă unui public larg rezultatele cercetărilor sale în domeniul neuroștiințelor. A publicat numeroase cărți, dintre care Lernen (Învățarea), Vorsicht Bildschirm! (Atenție, ecran!) și Digitale Demenz (Demența digitală) au devenit bestselleruri. A fost invitat al Forumului Mazars în România.

SF Politic 69-Politica actuala,la noi,in piata Chibrit

Sigur că ne putem întreba dacă nu cumva partidele moderne din România, fie ele niște găști, nu sunt pentru poporul din Piața Chibrit cântecul de sirenă al politicii actuale, zice alde Temistocle, vatman genial. Aceasta, după ce ne vom fi întrebat asupra politicii actuale fie ca autoritate, fie ca expresie spaţială sau spaţio-temporală, zice alde Pompilică, sudor genial.

O întrupare a neutrului sau manifestare a nefiinţei, adaugă alde Bebe, cârnățar genial. Dacă ar fi vorba de autoritate, atunci raporturile noastre ar fi de subordonare, de confruntare sau de cooperare cu Autoritatea sau cu o parte din ea, zice alde Paraschivescu, funcționar genial, undeva la primăria Capitalei. Insurgenţa noastră ar fi, într-un asemenea caz, nu lipsită de comic, mai zic unii, alții. Autoritatea ar reprezenta pur şi simplu textul în întregul lui dat nouă spre interpretare sau doar spre a fi contemplat, se ițește dintre flori, alde Tanța, florăreasă genială. Am putea bănui că şi privim un asemenea text, că trecem pe lângă el în fiecare zi sau că suntem chiar propoziţiile lui.

Ce ar fi politica actuală? Să se reducă existenţa umană doar la lectura acestui tulburător text politic, vălurit, ascuns în volutele dâmbovițene?! Căci fie furnică, fie filozof, înjghebările organice în care pâlpâie o scânteie spirituală nu par a avea ca fundamentală îngurgitarea unor porţiuni de spaţiu, mici îngrămădiri de molecule sau celule palpitând sub varii forme colorate viu, atrăgător, zice alde Tase, jucător la loterie genial. Masticaţia nu pare a fi sensul ultim, deşertăciunea deşertăciunilor.

A te adăposti de furtună nu pare a fi demersul către reflecţie. A strânge recoltele sau a juca la ruletă pare la fel de fad, de neimportant. Interpretarea politicii actuale pare iluzorie, zice alde Filofteia, vânzătoare de țigări genială. Numai gândul de a putea interpreta în întregul ei politica actuală i-ar face pe unii să râdă, iar pe alţii să ridice eşafodul în grabă. Cătuşele ar zornăi, iar forţele de ordine s-ar grăbi să aducă bineînţeles calmul pe străzi. Căci mulţimile, pe deplin înfiorate, aşteaptă miracolul descoperirii, aşteaptă un semn al politicii actuale, conchide alde Benone, șprițangiu genial și fără de leac.

HAYDN – ”părintele simfoniei” – interpretat la SALA RADIO!

Unul dintre cei mai mari compozitori ce au marcat istoria muzicii – muzicianul austriac JOSEPH HAYDN – de la a cărui dispariție s-au împlinit anul precedent 210 ani, este cel căruia îi este dedicat concertul ORCHESTREI DE CAMERĂ RADIO, prezentat miercuri, 19 februarie (19:00), la Sala Radio.

Haydn a marcat clasicismul muzical vienez, a fost bun prieten cu Mozart și relația lor a fost caracterizată de o admirație reciprocă: ”Doar el deține secretul de a mă face să zâmbesc și mă atinge în cea mai profundă zonă a sufletului meu”, spunea Amadeus.

A fost profesor al lui Beethoven și este considerat unul dintre cei mai prolifici compozitori din toate timpurile (ne-a lăsat aproape 90 de cvartete de coarde, 62 de sonate de pian, 23 de opere ș.a). A creat în aproape toate formele muzicale existente în epocă și a fost adesea supranumit un ”părinte al simfoniei” pentru că a dezvoltat genul într-o formă superioară și a compus… 104 simfonii!

Programul serii cuprinde 3 apreciate creații semnate de Haydn: Simfonia nr. 1, Concertul în Re major pentru pian şi orchestră și Missa nr. 12 – Theresienmesse, lucrare închinată împărătesei Maria Theresa, consoarta Împăratului Francisc al II-lea.

Concertul de la Sala Radio se va derula sub bagheta dirijorului JÓZSEF HORVÁTH, în ipostază solistică îl veți aplauda pe pianistul HORIA MIHAIL și în partea a doua a serii vor urca pe scenă CORUL ACADEMIC RADIO (dirijor: CIPRIAN ŢUŢU) și soliștii vocali CECILIA BUCERZAN  – soprană,  EMANUELA SĂLĂJAN – alto, NICOLAE SIMONOV – tenor, CRISTIAN RUJA – bas.

Cariera artistică a dirijorului JÓZSEF HORVÁTH este legată în primul rând de Opera Națională Română Cluj-Napoca și de Opera Maghiară din același oraș. Ca dirijor invitat, acesta a condus orchestrele filarmonicilor din țară, a fost aplaudat la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio, Orchestrei de Cameră Radio și Orchestrei Simfonice RTVE din Madrid și a dirijat, de asemenea, la Opera Naţională Bucureşti, Opera Naţională Iaşi, Opera Naţională Timişoara, Opera Brașov, Opera Naţională din Budapesta. A fost iniţiatorul şi directorul artistic al Festivalului Internaţional Liszt 200, organizat la Opera Maghiară din Cluj, în 2011. La Gala Premiilor Operelor Naționale din 2016, i s-a acordat „Premiul pentru cel mai bun dirijor”, pentru premierele derulate sub bagheta sa la cele două opere clujene.

După 14 ani de studii în România, HORIA MIHAIL – solist al Orchestrelor și Corurilor Radio România – a urmat cursurile Universităţii din Illinois, obţinând diplomele de absolvire şi de masterat în 1995, după o perioadă de trei ani. După ce a fost lector universitar la Boston University, Horia Mihail a revenit la Braşov în toamna anului 2002 ca solist al Filarmonicii şi membru al deja cunoscutei formaţii ”Romanian Piano Trio”, alături de violonistul Alexandru Tomescu şi violoncelistul Răzvan Suma, cu care a susţinut concerte de mare succes în ţară şi străinătate. În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra, în Danemarca, Germania, Ungaria, Spania, Bulgaria sau Republica Moldova, dar şi în Argentina, Chile, Statele Unite, China, Malayesia sau Japonia.

Proiectele în care artistul a fost implicat în fiecare an sunt Pianul călător, Duelul viorilor, alături de Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru, Flautul de aur, alături de flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi Vioara lui George Enescu la sate, alături de Gabriel Croitoru.

Noapte Muzeelor,pe 21 Mai

Noaptea Muzeelor va fi Caleidoscop Nocturn. Peste tot în țară se-ntâmplă Magia pe 21 mai. Bucureștenii vor avea ocazia să viziteze expoziții elitiste, să participe la evenimente inedite și chiar să vadă „Cumințenia Pământului” a lui Brâncuși.

BUCUREȘTI

Muzeul Național de Istorie a României

În interiorul muzeului

Spectacol de balet, realizat de elevele Liceului de Coregrafie „Floria Capsali”
Concurs „Vânează Bucureștiul – Vânătoarea muzeelor” de Treasure Hunt Team
Concert de muzică vocal-simfonică, susținut de elevii Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti”
„Reflection” spectacol de teatru vizual cu păpuși în mărime naturală susținut de Lightwave Theatre Company
Recital de muzică punk acustic folcloric medieval transilvănean, susținut de Trupa „Ad Hoc”

În exteriorul muzeului – pe Calea Victoriei

Moment de reconstituire istorică din perioada antică (lupte între daci și romani) susținut de Asociația „Terra Dacica Aeterna”
Moment de reconstituire de tehnici de luptă istorice europene (secolele X-XV), susținut de Asociația ,,Reconstituire a Tehnicilor de Luptă Istorice Europene (Compania Ursului Brun)”” cu sprijinul Fundației ,,Abi””
Moment de reconstituire istorico-militară: demonstrație de mânuiri de arme, depunere de jurământ, prezentarea drapelului și a ținutelor militare, aflate în dotarea Armatei Române și Armatei Germane în timpul Primului Război Mondial și reconstituire de bătălie

Muzeul Național de Artă al României

„Cumințenia Pământului. Aceasta nu este o piatră” – expoziție documentară organizată în cadrul campaniei de strângere de fonduri lansată de Ministerul Culturii pentru achiziționarea de către stat a Cumințeniei pământului de Constantin Brâncuși (sala Auditorium).

150 de ani de la instaurarea monarhiei constituționale în România – expoziție pe gardul de incintă al MNAR.

Oglinzile Orientului – expoziție eveniment deschisă în avanpremieră (parterul Galeriei Naționale).

Muzeul Național de Artă Contemporană – Palatul Parlamentului


MIDNIGHT brunch @MNAC

Brunch de zi cu prelungire în noaptea albă în grădina suspendată de pe terasa MNAC cu FROG VeDJetal.
Combinăm arome, sunete și energii într-un fusion brunch la Noaptea Muzeelor.
Decor vegetal, lounge & fun, disco-electro beats, food & more cu FROG.
Program: 12:00 p.m. până la 1:30 a.m.

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

22.00 – 23.00: Colectare entomologică a insectelor nocturne cu ajutorul surselor luminoase speciale, sub coordonarea specialiștilor din muzeu;
22.00 – 23.00: Interceptarea liliecilor din grădina Muzeului „Antipa” cu ajutorul detectorului de ultrasunete, sub coordonarea specialiștilor din muzeu.

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia

Vernisaj „(Time # 0.4) The Poem” expoziție de pictură Andreea Albani, Palat – ora 20.30. „(Time #0.4) The Poem” este o reprezentare vizuală de stocare a memoriei, o recontextualizare subiectivă a timpului și spațiului. Notațiile grafice fac corp comun cu pictura, rezultatul fiind un poem vizual. Câteva picturi sonore sub numele de Între-vederi se vor desfășura în mai multe spații ale Centrului Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia: în grădină, pe treptele Palatului cât și în interiorul expoziției (Time #0.4) The Poem. Intervențiile sonore ale grupului de improvizație au fost configurate după o analiză a lucrărilor artistei Andreea Albani. Fiecare tablou muzical va urmări amănunțit și concentrat câte un singur parametru sonor. Astfel, va fi produsă muzică șoptită până la granița audibilă, muzică foarte lentă, foarte rapidă sau în forță. Muzica în forță va elibera vociferări nocturne.

Piesă de teatru „Opiniile unui clovn” după Heinrich Böll

În Opiniile unui clovn sunt aduse în discuție subiecte controversate precum nazismul, antisemitismul, intruziunea bisericii catolice în viața socială și politică sau efectele politice asupra societății germane, societate aflată într-o perioadă de tranziție după sfârșitul celui de-al doi-lea Război Mondial.
Ipocrizia, minciuna, înstrăinarea și marginalizarea individului într-o societate materialistă, predominanța dogmei religioase și uniformizarea colecivă sunt subiecte abordate în piesa de teatru-manifest.

SF Politic 68-Invinsii sunt repede uitati

Vine Marin Sorescu și ne zice una, alta. Am citit într-o viaţă de om un milion de cărţi. De fapt, sunt un mare mincinos. Nu le-am citit. Le-am frunzărit. Cărţile sunt mişto, te învaţă, te distrează, îţi umplu timpul. Dar viaţa e cu totul altfel. Vine Mihail Sadoveanu și ne zice una, alta. Am citit într-o viaţă de om un milion de cărţi. De fapt, sunt un mare mincinos. Nu le-am citit.

Le-am frunzărit. Cărţile sunt mişto, te învaţă, te distrează, îţi umplu timpul. Dar viaţa e cu totul altfel. Vine George Coșbuc și ne zice una, alta. Am citit într-o viaţă de om un milion de cărţi. De fapt, sunt un mare mincinos. Nu le-am citit. Le-am frunzărit. Cărţile sunt mişto, te învaţă, te distrează, îţi umplu timpul. Dar viaţa e cu totul altfel. Vine Marin Preda și ne zice una, alta. Am citit într-o viaţă de om un milion de cărţi. De fapt, sunt un mare mincinos. Nu le-am citit. Le-am frunzărit. Cărţile sunt mişto, te învaţă, te distrează, îţi umplu timpul. Dar viaţa e cu totul altfel. Vine Nicolae Breban și ne zice una, alta. Am citit într-o viaţă de om un milion de cărţi. De fapt, sunt un mare mincinos. Nu le-am citit. Le-am frunzărit. Cărţile sunt mişto, te învaţă, te distrează, îţi umplu timpul. Dar viaţa e cu totul altfel. Vine Petru Popescu și ne zice una, alta. Vine Orban și ne zice una, alta.

Am citit într-o viaţă de om un milion de cărţi. De fapt, sunt un mare mincinos. Nu le-am citit. Le-am frunzărit. Cărţile sunt mişto, te învaţă, te distrează, îţi umplu timpul. Dar viaţa e cu totul altfel. Vine Dragnea și ne zice una, alta. Am citit într-o viaţă de om un milion de cărţi. De fapt, sunt un mare mincinos. Nu le-am citit. Le-am frunzărit. Cărţile sunt mişto, te învaţă, te distrează, îţi umplu timpul. Dar viaţa e cu totul altfel. Vine Bill Gates și ne zice și el de una, de alta. Am frunzărit şi răsfoiesc tot timpul cărţi de marketing, de leadership, de public relations. Cutreier Netul vălurindu-mă şi vălurind. Dar viaţa e parcă altfel. Uneori totul e atât de aberant în viaţă că rămâi fără suflare. Oamenii sunt fermecător de suciţi. Oamenii sunt groaznic de ignoranţi. Oamenii sunt teribil de inteligenţi. Nu seamănă un om cu altul. Nu seamănă o zi cu alta. Nu seamănă o poveste cu alta. Dacă te iei numai după cărţi ai toate şansele s-o dai direct în bară. Nu marchezi punctul Şi, acum, fie vorba între noi, e frumos să faci tot felul de figuri pe câmpul de luptă al vieţii dar în cele din urmă trebuie să marchezi, trebuie să câştigi lupta.

Învingătorii sunt ovaţionaţi. Învinşii sunt repede uitaţi. Aşa că o să încerc să mă ţin departe de cărţi. Rar, foarte rar am dat citate din cărţi. Citatele din cărți sunt frumoase, sunt impresionante, pot fi indicatoare dar sunt şi constrângătoare. Ca viaţa să fie tumultuoasă trebuie să-ţi dai drumul la larg, trebuie să laşi citatele frumos în rastel şi să experimentezi tu însuţi. Trebuie să fii om de acţiune! Trebuie să fi tu ARMATA ÎNVINGĂTOARE! Gândeşte în fiecare clipă ca şi cum ai fi o armată! Tu eşti Şeful Statului Major! Tu eşti popotarul şi ordonanţa. Tu eşti tanchistul. Tu eşti glonţul. Tu eşti azimutul. Tu eşti racheta aer-aer. Tu eşti STRATEGIA! Noi ce să zicem, domnul Bill Gates are dreptate numai că noi, ăștia din Piața Chibrit, știm că noi, ăștia din România avem nevoie de ciment, de petrol, de cărbune, de grâu, de ceva mai multă minte, de niște politicieni din import. Din import? Păi da, că ai noștri sunt învinși la toate capitolele și deja i-am uitat.

Pardon zice Tudor Arghezi, venind dinspre Teatrul Național. Îi încurcăm că toți sunt la fel, toți o apă și-un pământ. Și mai zicem de una de alta. Stai măi, după Băse cine a fost președinte? Vrei să zici înainte de Ceașcă? Nu, înainte de Constantinescu! Păi stai, după Funar cine a fost președinte? Care Funar? Păi, stai, parcă a fost Ponta președinte. Nu, Ponta n-a fost, sigur n-a fost. Ei n-a fost. N-a fost băi Ponta președinte. Poate Olguța a fost. Când a fost Olguța? Când trăgeai tu la aghioase. Dar n-a fost Dragnea, întreabă Filofteia de la Filatura din Pipera. Asta e, ne prostim ce ne mai prostim și ne ducem la Carul cu bere să bem bere nefiltrată la draft, ce crezi că ne jucăm?!

SF Politic 67-Anglia umbla brambura,prin Atlantic

În 2001, „The Mirror” publică un sondaj de opinie potrivit căruia 69% dintre britanici ar dori că Marea Britanie să devină republică. “The Express”, în replică, afirmă că 70% dintre britanici sunt pe mai departe încrezători în monarhie. Lipsită de o insurgentă reală în câmpul de imagine postmodern şi zguduită de mondenităţi incomode, monarhia britanică pare că s-ar afla oarecum în dificultate.

Opţiunile sunt însă ale imaginarului, domeniu atât de înşelător! Dragostea nemărturisită faţă de Unu, iubirea faţă de Celălalt, sunt atuuri pe care monarhia le-ar putea folosi inspirat în plonjeul postmodernist. Finalul conţine cheia pentru consilierii de imagine ai Casei Regale. Magia culorii, Strălucirea Terrei te duc cu gândul la Ideal. Monarhia britanică se află fără îndoială la răscruce. Va găsi Insurgenţa? Va construi un Nou Ideal? Sau va sucomba neinspirată în de-acum bătăliile ei milenare cu Imaginarul Colectivităţii? Dar, vai, vine Temistocle și-mi strigă la fereastră că Anglia s-a desprins de tot de Europa și plutește de colo, colo prin Oceanul Atlantic. Astrologii din Takla Makan au prevăzut Marea Vălurire a Angliei. Dar cine să-i creadă pe cuvânt?

În 2895, Preşedintele României nici n-a vrut să audă de Marea Vălurire. În cabinetul lui, în mare secret, s-a aflat, pentru câteva minute, emisarul Huntei Ruseşti. Preşedintele, cam strâmtorat, a acceptat ca vasele ruseşti să poată alimenta la Oceanul Atlantic la porturile transilvănene ale României, Cluj şi Târgu Mureş. Alergând pe plajă, dincolo de Pădurea Baciului, o clujeancă simpatică, nici nu-şi imagina că un val tsunami pândea Transilvania dintre ceţurile icebergurilor care alunecau pe deasupra Europei Occidentale scufundate de o cometă. Helga îl iubea în taină pe Preşedintele României şi avea de gând să-l voteze la noile alegeri. Nici nu bănuia însă că Serviciile Secrete ale Preşedintelui se pregăteau s-o trimită la o bursă în Japonia pentru a evita un scandal mediatic de proporţii.

SF Politic 66-Ura si la Gara

Ura și la gară, zice Temistocle anunțându-ne sus și tare că s-a înscris în PSD. Ura și la gară, zice Pompiliu, anunțându-ne că s-a înscris în PNL. Asta e, noi am rămas de izbeliște. Stăm grămadă în Piața Chibrit, uite-așa, fără de partid.

Și ce-o să ne facem acum că Englitera a dat bir cu fugiții, acum când Francia jubilează că Englitera a dat bir cu fugiții din Uniunea Europeană, na! Fii mereu în mişcare! Nu adormi în front. În fiecare clipă pe frontul vieţii trec oportunităţi de succes! Ar fi păcat să le ratezi! Nu moţăi în post, se trage din toate părţile. Fiscul vrea banii tăi! Partidele vor votul tău! Deschide ochii! Fii mereu în mişcare. Caută tu oportunităţile tale. Hei, nu adormi!

Se trage cu muniţie de război! Crezi că te va menaja careva? Nu. Dacă le-ai făcut un bine, OK, o strângere de mână şi la revedere. Dacă ai fost fraier şi ai scăpat o idee super şi ţi-au furat-o înseamnă că santinela ta sforăia pe ruptelea! Așa strigă bebe de la Teatrul Național, mașinist pur-sânge, din tată-n fiu, mama lor de mașiniști. Adică, poporane, păzea! Vai de mama ta! ne mișcăm puțin încoace și-ncolo să nu amorțim, istoricește vorbind. Ne cheamă Firea la Primărie și ne încolonează și ne ia la ochi pe fiecare și ne pune să semnăm. Adică să facem nu știu ce miting, în contra nu știu cui. Ne dă o bere și-un mic, chestii din astea fumate cam de multișor. Noi, ce să zicem, suntem fără de partid, ne ducem, ne dă pancarte, semnăm că ne dă pancarte, ne dă baloane colorate și niște jeci mișto și semnăm că ne dă baloane colorate și niște jeci mișto. Pe urmă cică vin niște autobuze ca niște buburuze, ne urcăm în ele și, vai, ne ducem la locul faptei, adică spre locul faptei mitingistice.

Unii zic c-ajungem în față la Cotroceni, alții zic că ne ducem la Palatul Parlamentului, ba la Ambasada americană, ba la Ambasada Rusiei, care mai de care după afinități politicianiste, istorice, umorale, umoristice, umede, călduroase, friguroase, na! Bebe de la Teatrul Național, ceva mai mofturos, cere o mărire de soldă, de șpagă, de bacșiș, se tot ceartă cu organizatorii de la primărie care n-au drept de decizie, așa că, gata, gata să ne dea jos din autobuze și să ne pună pe fugă, îl altoim pe Bebe de la Teatrul Național, mă, mașinist între mașiniști, ia vezi! Ne certăm ce ne certăm și, pe când autobuzele virează ce virează, ne mai liniștim, ne mai ogoim, ne mai liniștim, ne mai ogoim, așa să știți, la ce să te zbați, nu te zbați, tot un drac. Hai să fim sănătoși. Ura și la gară!

Festivalul "George Enescu", soprana Adela Zaharia şi baritonul George Petan, nominalizaţi la International Opera Award 2020

Festivalul „George Enescu”, soprana Adela Zaharia şi baritonul George Petan sunt nominalizaţi la prestigioasele International Opera Awards 2020. Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul unei festivități de premiere care va avea loc la prestigiosul Sadler’s Wells în Londra, pe 4 mai 2020. Festivalul Internațional „George Enescu” a fost nominalizat în premieră la International Opera Awards 2020, în contextul promovării tot mai susținute a operei în programul său artistic. Festivalul urmează să-și susțină nominalizarea prezentând juriului programul dedicat operei la ediția din 2019 potrivit https://www.festivalenescu.ro.

La aceeași categorie, dedicată festivalurilor care promovează spectacole de operă, a fost nominalizat celebrul Festival de la Salzburg, precum și alte evenimente de profil precum Donizetti Opera Festival, Festival Castell de Peralada, Macerata Opera Festival și Opera FestivalO19 (Opera Philadelphia). Înființat în 2012, International Opera Awards este un eveniment anual prin care se celebrează opera din întreaga lume.

Potrivit operaawards.org, Intre nominalizatii la prestigoasele International Opera Awards 2020 se numara alti doi artisti romani: soprana Adela Zaharia care a fost selectată la categoria „Young Singer” si baritonul George Petan – la categoria „Male Singer”.