Pictorul Giotto di Bondone si Capodopera sa, Capela Scrovegni

Faimosul pictor Giotto di Bondone, al carui geniu uimeste si in prezent, s-a nascut in anul 1267, intr-un mic sat, Mugello, situat la cativa kilometri departare de vestita Florenta. Prestigioasa sa activitate creatoare a fost recunoscuta inca de pe vremea cand era foarte tanar, faima si bogatia sa crescand in salturi, pe masura ce cariera sa progresa. Di Bondone, cunoscut oficial ca parintele Renasterii, datorita tehnicii sale speciale care a revolutionat pictura, si-a petrecut cea mai mare parte a vietii sale decorand spatiile pentru rugaciune din Italia, cu picturi ale caror detalii iti taie rasuflarea.

Cu toate ca foarte putine picturi au rezistat vremurilor, contributia pictorului Giotto adusa artei moderne este una foarte importanta. In copilarie, micul Giotto era foarte inteligent si sociabil, facandu-se placut tuturor celor cu care intra in contact, fiind manat de o intensa curiozitate in ceea ce priveste omul in sine. Di Bondone si-a inceput cariera artistica sub stransa supraveghere a pictorului Cimabue, care a fost impresionat de calitatile iesite din comun ale discipolului sau, in ceea ce priveste talentul pentru desenul formelor vii. Legenda spune ca Giotto a pictat in coltul unuia dintre tablourile maestrului o musca atat de reala, incat Cimabue si-a petrecut o zi intreaga incercand sa o izgoneasca de pe tablou, pana sa realizeze ca este doar un desen.

Pictorul Giotto a avut norocul de a fi contemporan cu pictori celebri ca Duccio, Nicolò Pisano si Pietro Cavallini, preluandu-le tehnica ce evolua catre naturalism si transformand-o in picturile profund umaniste si emotionante ce caracterizau arta Renasterii. Despre anii adolescentei se stiu foarte putine lucruri concrete, printre ele numarandu-se informatiile conform carora di Bondone picteaza impreuna cu maestrul sau frescele din biserica Sfantul Francis din Assisi, chiar daca acest lucru nu a fost niciodata dovedit. Pictorul se indeparteaza treptat de tehnica medievala a mentorului sau, alegand, in schimb, o tehnica mult mai stilizata, care presupunea tuse stranse, caracteristice pentru pictura realistica. In anii cei mai productivi, pictorul Giotto strabate toata Italia pentru a picta fresce care erau foarte apreciate de public, datorita stilului foarte precis in care erau realizate, di Bondone preocupandu-se de studierea corpului omenesc pentru a putea reda, in picturile sale, cat mai precis, emotiile umane – bucurie, fericire, durere sau soc.

Pictorul intentiona, in mod special, sa transpuna, in picturile sale, starea naturala a oamenilor si mai putin rigiditatea si grandoarea de pana atunci. Un exemplu relevant al operei sale este pictura “Ognissanti Madonna”, care este una revolutionara prin comparatie cu picturile vremii, in care Fecioara are capul ridicat si mandru, in timp ce isi tine pruncul in brate. In perioada intermediara a vietii sale, pictorul Giotto a continuat sa-si imbunatateasca tehnica si stilul, terminand frescele din biserica Sfantul Francis din Asissi, la sfarsitul secolului 13.

Capodopera sa, Capela Scrovegni sau Capela Arena, cum mai era numita, a fost terminata in anul 1305, cu mare succes. Tot in aceasta perioada incepe si termina picturile pentru Capela Santa Croce si Capela Peruzzi din Florenta. In plan personal, pictorul era foarte fericit si multumit, sotia sa, o italianca, Ricevuta di Lapo del Pelo, i-a daruit, de-a lungul vietii, sase copii, dintre care doar unul a ales cariera de artist.Pictorul Giotto a fost o persoana religioasa, sustinator discret al idealurilor franciscane, motiv pentru care doi dintre cei sase copii ai sai poarta numele deFrancesco si Chiara. In ultima perioada a vietii sale, di Bondone nu a incetinit nici macar pentru o secunda ritmul sau alert de lucru, fiind foarte activ pana la momentul mortii sale, in 1337, la varsta de aproape 70 de ani. Aproape de sfarsitul carierei sale, artistul si-a solidificat tehnica si stilul, astfel incat a ajuns sa fie unul dintre apropiatii Papei, fiind chemat sa locuiasca pentru o perioada de cinci ani, la curtea regelui Robert of Anjou.

Printre cele mai cunoscute picturi ale sale se numara frescele Stefaneschi Triptych, Baroncelli Polyptych si renumita fresca din biserica Santa Chiara din Napole. Cu trei ani inainte de a muri, pictorul Giotto a fost numit arhitectul sef al Florentei si incepea construirea maretei catedrale din Florenta. Tot in aceasta perioada devine foarte bun prieten cu Boccaccio, Sacchetti si Dante, toti mentionandu-l in operele lor. Ultimul proiect foarte cunoscut in care a fost implicat Giotto, a fost Capela Podestà din Florenta. In luna ianuarie a anului 1337, di Bondone moare, fiind ingropat initial in Capela Santa Reparata, dar dupa excavatiile din 1970, ramasitele sale pamantesti au fost preluate, si in prezent este ingropat alaturi de Brunelleschi, un alt mare reprezentant al Renasterii.

Pictorul Giotto di Bondone ramane tatal spiritual al picturii moderne si una dintre cele mai importante figuri din istoria artei vestice. Pictorul s-a semnat doar pe trei dintre lucrarile sale, dar printre cele mai importante lucrari atribuite lui se numara fresecele din Capela Arena (1305-1310), frescele din Capelele Bardi si Peruzzi, cele din Santa Croce din Florenta si splendida lucrare Ognissanti Madonna din biserica Tuturor Sfintilor. Cele 28 de fresce care redau viata sfantului Francis din Assisi sunt acceptate ca fiind ale lui Giotto doar de catre unii istorici, controversa ramanand inca nerezolvata.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: