La Cenerentola, la ‘Opera în interpretări de referință’

In anul 2016 s-au implinit, două veacuri de când a fost scrisă. A rămas și astăzi pe placul plublicului care se bucură nu numai de hazul momentelor comice ci – mai ales – de remarcabilele demonstrații de virtuozitate vocală, împinse uneori până la nivel de …acrobație… O partitură de succes pe orice afiș, care solicită voci cu disponibilități excepționale de bravură, care oferă șansa conturării unor personaje foarte „colorate”, cu momente de ansamblu care fac să izbucnească mereu explozii de aplauze, cu pagini orchestrale excelent scrise și cu ispita de a face din muzica lui Rossini un joc plin de dinamism al imaginilor sonore, adesea spumoase, clocotind de vervă, dar și cu pagini lirice, evocând căldura sentimentelor trăite… Până la urmă, titlul integral al acestei opere sintetizează un alt motiv pentru care această lucrare ne cucerește și astăzi: Cenușăreasa sau triumful bunătății este de fapt un basm transpus în cotidianul unui timp trecut, dar speranțele fiecărei generații se regăsesc probabil în simbolul unei astfel de povești.

Măiestria condeiului componistic pare greu de asociat unui autor care nu avea încă 25 de ani de viață, dar a cărui carieră se lansase deja cu succese, așa cum se întâmplase și cu un an înainte, când a prezentat publicului Bărbierul din Sevilla. La Cenerentola a fost o comandă „realizată” în doar trei săptămâni, suflul inspirației fiind completat și cu câteva pagini anterior scrise (așa cum este cazul uverturii preluate din La gazzetta) dar și cu ajutorul unui colaborator – Luca Agolini – căruia i-au fost încredințate recitativele secco; mai târziu, Rossini a înlocuit unele momente vocale despre care s-a presupus că nu îi aparțineau.

Chiar dacă nu s-a impus de la început pe placul spectatorilor, La Cenerentola a avut o traiectorie remarcabilă pe scenele lumii, din Italia ajungând foarte rapid și la Londra și chiar la New York, cu versiuni interpretative intrate în legendă. Dificultatea vocală și tipologia de voce pentru care Rossini a scris (în primul rând rolul titular) a constituit însă mai târziu un veritabil handicap al acestei partituri; abia în ultima jumătate de secol atributele coloraturii au re-intrat în preocupările și aptitudinile vocilor feminine mai grave și astfel Cenușăreasa (ca și alte opere de Rossini) a revenit în zona de interes a unor mari vedete ale canto-ului contemporan.

Vă propun o succintă rememorare a unora dintre marile voci care au strălucit cu decenii în urmă în scriitura de bravură a ariilor acestui rol: de la Teresa Berganza la Marilyn Horne, de la Maria Callas la Victoria de Los Angeles.

O operă înregistrată sub bagheta lui Riccardo Chailly

In finalul lunii iunie în 1992, pe parcursul a 10 zile, la Teatro Comunale di Bologna s-au aflat – sub bagheta lui Riccardo Chailly – câțiva dintre cântăreții foarte apreciați vremii. Nu era prima operă integrală de Rossini gravată de acest dirijor: cu 13 ani înainte semnase dirijoral un Guglielmo Tell cu Pavarotti și Mirela Freni. Dar acest album pare să fi deschis o serie lungă de colaborări discografice cu Cecilia Bartoli în pagini rossiniene dintre cele mai diferite. Sub bagheta încă tânărului dirijor, tenorul William Matteuzzi interpretase deja cu 4 ani înainte rolul prințului Don Ramiro la Salzburg, vocea sa fiind foarte apreciată în distribuțiile rossiniene ale acelei perioade. O înregistrare cu Il viaggio a Reims din 1992 ni-l relevă cu o strălucire extraordinară a glasului în registru înalt. Un tenor cu acute …”luminoase” i-aș spune, deschis ca timbru, chiar neobișnuit de deschis – fără a cânta în falset, fără a părea forțat, decupând ghirlande de virtuozitate cu naturalețe. Dar în Scara de mătase (o filmare de la Scala din 1988) apare cu o „lejeritate” vocală și mai rară…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: