Opera”Simon Boccanegra” de Verdi

Geneza operei lui Verdi, ”Simon Boccanegra e o poveste destul de complicată.

”Simon” a fost jucat pentru prima oară la Teatrul La Fenice de la Veneția în 1857, patru ani după premiera Trubadurului”. E deci o operă de maturitate a compozitorului. Libretul, scris de Francesco Maria Piave, e bazat pe o piesă de teatru a dramaturgului spaniol Antonio Garcia Gutiérrez, ca și libretul scris de Salvadore Cammarano pentru  Trubadurul”. Cer iertare pentru o observație de la care nu mă pot abține, între paranteze: muzica operei  Il Trovatore ” e splendidă, dar libretul ei, cu tărășenia copilului azvârlit în flăcări din greșeală, e unul dintre cele mai inepte pe care le cunosc, și textele inepte nu sunt rare printre libretele de operă. Romantismul foarte zăltat al dramelor lui Gutiérrez trebuie să fi fost la jumătatea secolului al XIX-lea încă la modă, în orice caz pe Verdi trebuie să-l fi atras în aceste drame potențialul lor ca sursă de emoție muzicală.”Boccanegra” n-a prea avut succes, de astă dată complicațiile subiectului n-au plăcut publicului. Maniera componistică a lui Verdi începuse, de altfel, să se depărteze de-acum încetișor de tipicurile tradiționale ale muzicii de belcanto; prefațând o ediție a versiunii din 1881 a operei, muzicologul american James Hepokoski nota că aceste tipicuri și convenții continuau să existe în muzica versiunii din 1857 a lui Simon Boccanegra”, dar erau deja considerabil modificate, astfel încât discursul muzical luase o înfățișare ”lipsită de prisosuri, colțuroasă și vânjoasă”. Compozitorul a putut să se mângâie cu opinii favorabile ale criticilor muzicali și a compus de-a lungul anilor următori cinci capodopere absolute, între care Un ballo in maschera și La forza del destino.În 1880, 23 de ani după premiera călâie de la Veneția, editorul partiturilor lui Verdi, Giulio Ricordi, l-a convins pe compozitor să-și revizuiască opera; flerului lui Ricordi și îndelungatelor lui stăruințe le datorăm faptul că, în locul unei opere uitate, posteritatea a primit o capodoperă. Libretistul avut în vedere pentru revizia lui Simon Boccanegra” a fost Arrigo Boito, care voia foarte tare să colaboreze cu mai vârstnicul muzician, dar proiectul lui Otello”  încă nu se copsese. Se pare că, până la urmă, revizia libretului în vederea reviziei muzicii a fost făcută de Verdi însuși. Fabula lui Simon Boccanegra a rămas, vai!, la fel de prolixă cum era, dar în versiunea ameliorată a libretului au apărut câteva binevenite accente social-politice, ca, de pildă, scena din Sala Consiliului, scenă care conține splendida pledoarie a lui Simon pentru pace. Aceste accente noi echilibrează oarecum aspectul melodramatic al operei. Noua versiune a fost cântată în premieră la Milano, la Teatrul La Scala, în 1881, și se numără de atunci printre culmile atinse în creația lui, la senectute, de către compozitor. Și cu toate astea nu apare foarte des în repertoriile teatrelor de operă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: