Jurnal de Vodevil Politic 1-Iohannis, din nou la selfie

Președintele a ieșit din nou. A ieșit din ritualul lui, vreau să zic, de a se face nevăzut vinerea și de a apărea știe el când. Nu sunt sigur că îl frământa foarte tare ce face românul în weekend cu atâta coronavirus pe capul lui, ci dorința de a poza în fața națiunii ca un atotștiutor și îngrijitor de sănătatea poporului, deși virusul ăsta este doar un fel de Vax.

S-a dus prezidentul la un spital, la un centru, la un ceva, nici acum nu-mi este clar ce e ăla, un stabiliment de îngrijire a bolnavilor. A bolnavilor care nu erau acolo. Am mai văzut filmul ăsta și în curte la Institutul „Ana Aslan”, când Klaus Iohannis a fost să vadă corturile amenajate de armată. Tot goale, evident, că doar nu era să dea nas în nas cu bolnavii pe holuri. L-am mai văzut și când a fost în vizită la Centrul de Comandă Și Mai Nu Știu Cum, ceva cu situații de urgență, iar din poze se înțelegea că a vorbit cu mașinile din stânga lui. Îmi aduce aminte de Ceaușescu în sezonul vizitelor de partid și de stat, când le lua pe rând. IAS-uri, Cooperative Agricole de Producție, SMT-uri, combinate de zootehnie, de nutrețuri sau lanuri de porumb alese cu grijă. După două zile aflai că porumbul a fost de nu știu câte ori mai mult dacă a trecut el pe acolo. Nu cred că ar fi o jignire să-l compari pe Iohannis cu porumbul. Îl sapi și el tot crește.

Trăiască prietenia din români și decoruri!

Ce a făcut președintele în vizită? A inspectat o hală, un depozit, un magazin, nici el nu știa ce este, în care s-a amenajat spitalul fără bolnavi. Decor de carton, pereți de carton cu ferestre pictate. Să zică mersi organizatorii că n-a vrut să deschidă geamul, că era belea mare. Și a purtat și o conversație interesantă cu un robot, pe care eu l-am asemuit cu Trump la ultima vizită a lui Iohannis în SUA. Robotul vorbea, Iohannis tăcea. Măcar să-l fi întrebat dacă, dând cu dezinfectant pe pereți, nu-i pericol să se umfle decorul? Și a mai mulțumit investitorilor particulari că s-au implicat în chestia asta. Și „onegeurilor”. „One” ce? „One” cum? Nici asta nu s-a înțeles prea bine ce este, căci translatorul lui din română în română nu era prezent. Oricum, un gest frumos din partea președintelui, să vadă lumea că e uman. De robot zic. Păcat că nu și-au strâns mâinile într-un salut cald, tovărășesc, care să pună în evidență prietenia dintre poporul român și poporul robot. Sau Robot? Atmosferă cordială, de prietenie între poporul român și poporul Oneghe. Ca un selfie cu geamurile pictate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: