SF Politic 57-Australia,ultima parte

13

Mai mulți astronomi s-au contrazis. Mai mulți matematicieni s-au contrazis. Mai mulți fizicieni s-au contrazis. Mai mulți politicieni s-au contrazis. Mai mulți biologi s-au contrazis. Mai mulți scriitori s-au contrazis. Mai mulți filozofi s-au contrazis. Spiritele s-au animat. Spiritele s-au infierbântat. Spiritele s-au enervat. Da, era o controversă animată. Toată lumea avea gust de polemică. Toată lumea voia să se afirme. Toată lumea voia să aibă dreptate. Erau multe opinii. Erau multe păreri contradictorii. Erau multe adevăruri nespuse. Erau multe informațîi trunchiate. Cine avea dreptate? Cine știa adevărul? Cine cunoștea bine fenomenul? Matematică era de ajutor? Astronomia era de ajutor? Era multă animație. Era multă polemică. Era multă nervozitate. Toate calculele erau parcă eronate. Soluțiile matematice nu se potriveau. Erau elemente necunoscute. Erau fenomene necunoscute. Filosofia era neputincioasă. Filosofia nu avea răspunsul adecvat. Ce se întâmpla? De ce era așa? Cine știa? Cine avea dreptate? Fenomenele se desfășurau rapid. Apoi parcă dispăreau. Dar era o iluzie. Știința era neputincioasă. Cerul era portocaliu iar știința era neputincioasă. De ce e cerul portocaliu? De ce se aud sunete stranii? De ce ogeme oceanul? Ce înseamnă asta? Ce este? Cine știe? Erau tot felul de întrebări. Dar nu erau răspunsuri. Erau greșeli. Ecuațiile matematice nu erau corecte. Calculele nu erau corecte. Satelițîi nu dădeau informațîi corecte. Dacă nu ai informațîi corecte nu poți face nimic. Trebuiau să ia totul de la început. Trebuia refăcut totul. Toată gândirea trebuia reconsiderată. Dar era rău? Dar era imposibil? Dar era de negândit? Poate că era o provocare majoră. Știința era chemată să inoveze total. Asta însemna curaj. Asta cerea curaj tuturor. Toți aveau o sarcina revoluționară.  Metodă științifică era veche. Ea trebuia modernizată. Acesta era un lucru bun. Această era o șansă. Da, era o provocare bună pentru toți. Era un drum nou. Era un moment istoric crucial.

14

– Ne intâlnim din nou, îi spuse Bill lui Ryan.

– Mă bucur, spuse Ryan.

– Care sunt noutățile astăzi? Pare că situația e stabilă. Au mai fost fenomene? Tu ce știi? Eu n-am observat mare lucru. Oamenii parcă s-au obișnuit.

– Depinde. Depinde cum privEști lucrurile. Eu cred că s-au întâmplat multe. Dar ele sunt atât de multe că nu le vedem. Ele fac un ecran. Realitatea e că un ecran. Pentru oamenii simpli că noi, ea e că un ecran.

– Înțeleg cumva.

– Peste tot în Australia au fost multe fenomene. E o avalanșă de fenomene. E foarte greu să le pricepi. Mie îmi este greu. Și apoi trebuie să trăiesc. Eu Muncesc. Tu cum te descurci?

– Merge treaba. E bine. Incă e bine.

– Mă bucur să aud asta. E foarte bine când e bine. Aici pe malul oceanului îmi place să aud asta. Oceanul mă face mai curajos. Oceanul îmi dă din puterea lui. E frumos oceanul. E uriaș. E maiestuos. E miraculos. Îmi place aici.

– Și mie îmi place oceanul. Are o forță uriașă. Îmi place forța lui.

            15

            Ce ciudată e viața, gândi John Anderson. Dar ce e viața? Poate fi un vis? Poate fi o impresie? Greu de răspuns. Teribil. Și fenomenele din ultimele zile! O nebunie totală! Lumea s-a schimbat. Oamenii s-au schimbat. Unii spun că au văzut două luni pe cer. Poate că e așa.

            Dar de ce ar fi așa? Lucrurile sunt ciudate. De fapt ce e normal? oamenii râd. Oamenii se distrează. Oamenii se ceartă. Oamenii se luptă pentru putere. Oamenii au idei. Oamenii au sentimente. Ei și? Universul e atât de straniu! Poate că oamenii nici nu contează în Univers.

            Se nasc împărați, dictatori, profeți. Dar ei dispar în neant. Lumea se schimbă mereu.

16

– Ce vrei să faci cu pușcă mea?

– John Anderson, chiar crezi că nu știu că sirenă aia te iubește?

– Care sirenă?

– Sirenă care se drăgălește cu Dan Quatermaine!

– Nu știu despre ce vorbEști!

– Nu mă păcălești tu pe mine!

– Nici nu vreau asta. Sunt multe lucruri ciudate în ultima vreme. Poate că sunt prea multe.

– Puțîn îmi pasă. O să împușc sirenă și gata.

– O să vină poliția dacă faci asta.

– Poliția are multe alte probleme. Și mai e ceva! Polițiștii nu cred în existența sirenelor!

17

Era o poveste stranie. Și el nu știa cum se va sfârși povestea. De fapt nu avea nici o idee. Poate că ar fi trebuit să se ducă în stă să bea o bere. De ce nu? Acum că în România, în Rusia și în Japonia veniseră la putere roboții portocalii scăpați dintr-un laborator secret american.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: