SF Politic 30– Emmanuel Macron și-a dat seama că a greșit

Fierbe Parisul. Marc, poştaşul, a fost mâncat de viu la sfârșitul lui septembrie. Eleonora, vânzătoarea de ziare, a fost şi ea mâncată. Boris, vatmanul, n-a avut nici el scăpare. Până şi madam Zenobia şi-a găsit sfârșitul fiind înfulecată de monstrul de pe Jupiter.
Bineînţeles că cei plecaţi în căutarea lui au fost şi ei mâncați. Aşa s-au pierdut nişte pompieri, un crainic de la radio şi vreo câțiva turişti prea curioşi. într-o bună zi, un puşti şi-a scăpat mingea între tentaculele uriaşe ale monstrului. Potrivit declaraţiilor unor martori oculari, puştiul a izbucnit în plâns şi s-a luat după minge. A traversat nestingherit cele şapte centuri de siguranţă ale monstrului. Şi-a luat mingea în braţe şi-a rupt-o la fugă. A ajuns nevătămat la el acasă. în seara aceeaşi zile monstrul a părăsit planeta noastră stârnind un nor de praf nemaipomenit care a acoperit soarele.
Exact în clipa aceea, privind toata tevatura de la fereastra palatului prezidențial, Emmanuel Macron s-a gândit că a greșit. Da, în mod clar am greșit. Parisul fierbe. Vor mai veni și alți monștri. Ne vor invada. Poporul îmi va cere demisia. Nu trebuia să mă amestec în treburile geostrategice ale Rusiei. Nu trebuia să fiu trompeta rușilor. Da, am greșit.
Cum s-o scot la capăt? Fierbe întregul Paris. Bastilia e de mine! Acolo ajung! Și adormi, așa, dointr-odată pentru că numai în somn putea scăpa de toate grijile lui… Întins pe terasă. Emmanuel Macron visa cu ochii deschiși acum… În vis se făcea că ajunsese chiar la capătul străzii pe care locuia. La capătul străzii îl aştepta o fiinţă cu o mulţime de ochi care se roteau încoace şi-ncolo. Fiinţa, se dovedi în cele din urmă, cunoştea bine graiul pământenilor, îl invită pe Emmanuel Macron să facă o plimbare împreună cu ea. Râzând amuzat prin somn, Emmanuel Macron se întoarse pe partea cealaltă şi continuă să viseze. Rotindu-şi ochii în toate părţile fiinţa venită din spaţiu îi întinse o cască de cristal şi-l îndemnă să şi-o pună pe cap. Președintele Franței, încă îngrijorat de proastele lui decizii politice, dădu din umeri şi făcu întocmai. Aveau să călătorească prin spaţiile nesfârșite în răstimp de o secundă.

De neînchipuit! gândi Emmanuel Macron. În secunda următoare se afla deja la capătul străzii după ce parcursese câteva galaxii dus-întors. Fiinţa îi spuse că era acum ceva mai tânăr şi că putea într-un anume să-şi reia viaţa. Apoi dispăru într-un nor.

Președintele Franței râse prin. somn şi, dintr-odată, îşi aduse aminte că trebuia să se ducă la o conferință de presă.

Se trezi. Se frecă la ochi şi dădu să se ridice în picioare. Era îmbrăcat cu o pereche de pantaloni scurţi şi nu departe de el se afla zmeul său preferat din copilărie. Era mult mai scund şi în picioare avea o pereche de tenişi. Emmanuel Macron se învârti nedumerit în jurul zmeului de hârtie şi apoi izbucni în plâns. Ceea ce i se întâmplaseîntrecea orice închipuire.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: