Turism in Italia-Toscana,Siena-Palazzo Pubblico,Muzeul Civic

Palazzio Publico

Privire de ansamblu asupra Muzeului Civic

Abundența de edificii religioase te poate face să crezi că Siena a prețuit, de-a lungul timpului, expresia religioasă pe seama artei seculare. Însă o vizită la Muzeul Civic te va face cu siguranță să îți schimbi părerea. Amenajat în somptuosul Palazzo Pubblico, parte a patrimoniului local UNESCO, în centrul turistic și administrativ al orașului (Piazza del Campo din Terzo di Citta), muzeul îți dă ocazia de a te delecta cu o privire de profunzime în arta pe care maeștrii născuți în Siena au creat-o în decursul secolelor.

Exteriorul Muzeului Civic

Museo Civico este găzduit de Palazzo Pubblico care, în el însuși, este o atracție turistică din Siena. De departe poți zări fațada din cărămidă roșie și cele câteva elemente ce o înfrumusețează: o cornișă și simbolurile celor Nouă care guvernau orașul.

Interiorul Muzeului Civic

Exponatele sunt prezentate în colecții dispuse în câteva săli tematice sau istorice. Chiar dacă unele dintre ele s-ar putea să nu fie la înălțimea așteptărilor tale, este recomandat să finalizezi turul muzeului: unele dintre lucrări merită cu adevărat să fie văzute și, de ce nu, studiate, dacă ești un scolar al artei italiene.

Sala di Balia -Palazzo Publico

Sala di Balia

Sala di Balia se află pe piano nobile, chiar în spatele scării, și a fost construită ca parte a unui proiect amplu de reconstrucție care, de asemenea, avea în vedere planul pentru așa-numita Cappella dei Signori. A fost ridicată în onoarea Papei Alexandru III, așa cum demonstrează și frescele din interior.

Frescele au fost executate la începutul secolului al XV-lea (1407) de doi artiști Aretino, Spinello și fiul Parri, descriind scene din viața papei, pe atunci purtând numele laic de Rolando Bandinelli Paparoni. O memorabilă bătălie maritimă, așa-numita Battaglia di Punta San Salvatore, este deosebit de atractivă. Pe lângă fresce, camera mai prezintă și inscripții relative la episoade istorice de importanță crucială.

Sala del Risorgimento

Sala del Risorgimento, deschisă 1890, este dedicată primului rege al Italiei, Vittorio Emanuele II. Decizia de a amenaja o sală de acest fel a fost luată după moartea regelui, întrucât autoritățile sieneze au înțeles că, într-un fel sau altul, trebuiau să îi onoreze memoria.

Imagini foarte realiste ale regelui sunt redate de frescele ce au fost executate sub supravegherea lui Luigi Mussini de către studenții și colaboratorii acestuia, cele mai bune lucrări referindu-se la Întâlnirea dintre Vittorio Emanuele II și Generalul Radetsky din Vignale, pe de o parte, și Întâlnirea de la Teano, realizate de Pietro Aldi (întâlnire istorică dintre rege și Garibaldi). Merită atenție și lucrările lui Amos Cassioli (ce descriu scene din Bătălia de la Pelestro și Bătălia de la San Martino) și ale lui Cesare Maccari, precum și reprezentările alegorice ale libertății, de pe tavan.

Un statuar ce cuprinde lucrări de Giovanni Dupre, Tito Sarrocchi și Enea Becheroni, artiști sienezi de secol XIX, este expus, alături de chiar uniforma regelui pe care acesta a purtat-o în bătălia de la San Martino (dată de rege lui Luigi Mussini ca semn de apreciere pentru portretul pe care pictorul l-a realizat acestuia).

Sala del Mappamondo

Purtând numele unei capodopere pierdute ale lui Ambrogio Lorenzetti, Sala del Mappamondo se mândrește cu faptul că adăpostește prima – și, de altfel, una dintre cele mai impecabile – lucrare a lui Simone Martini, anume, Maesta. Aceasta se află în stânga sălii. În partea opusă se găsește o frescă descriind pe Guidoriccio da Fogliano, paternitatea sa fiind încă dezbătută. Deși există posibilitatea ca aceasta să fie tot o operă de-a lui Simone Martini, specialiștii argumentează că ar putea la fel de bine să fie atribuită lui Duccio, Martini, Pietro Lorenzetti, sau chiar lui Memmo di Filippuccio.

Pe lângă aceste două fresce, sala mai conține și Bătălia de la Val di Chiana, realizată de Lippo Vanni în 1363, precum și Bătălia de la Poggio Imperiale, realizată de Giovanni di Cristofano Ghini în colaborare cu Francis Andrea.

Sala del Concistoro

Înainte de a intra în Sala del Concistoro, poți să îți rezervi câteva momente pentru a admira o frescă de Ambrogio Lorenzetti (actualmente desprinsă de pe peretele pe care fusese inițial pictată) și Fecioara cu pruncul a lui Matteo di Giovanni (ambele se află în anticamera Sălii del Concistoro). Intrarea ca atare se face printr-un portal din secolul al XV-lea, probabil lucrat de Rossellino.

Sala del Concistoro abundă în picturi de inspirație grecească și romană, fresce lucrate între 1529și 1535 de către Domenico Beccafumi. Acestea sunt condiderate o culme a stilului manierist cultivat de artistul originar din Montaperti. Motivele, alegoriile și temele pe care le-a ales sunt inserate în lucrările sale aveau menirea de a inspira autoritățile ce se întâlneau aici pentru a acționa spre binele orașului urmând exemplul faptelor eroice ale predecesorilor greci și romani.

Sala della Pace

Sala della Pace, numită și Sala dei Novi (Sala celor Nouă) datorită faptului că aici se întâlnea Conciliul celor Nouă care guvernau Siena, își ia numele de la una dintre figurile alegorice redate în murale. Sala este de departe cea mai populară escală în turul muzeului, ceea ce nu este de mirare, având în vedere că găzduiește probabil una dintre cele mai mari realizări ale picturii medievale de factură seculară din Europa.

Frescele confruntă într-o manieră alegorică perspectivele opuse ale Guvernării Bune și Rele și efectele fiecăreia asupra orașului și satelor. Această lucrare monumentală de Ambrogio Lorenzetti (angajat de autoritățile orașului în 1338) descrie în amănunt peisajul orașului Siena în fiecare dintre cele două ipostaze (guvernată, pe de o parte, de un bătrân înțelept și, pe de altă parte, de un tiran), fiecare scenariu fiind dominat de figurile alegorice ale Păcii și Serenității (efectele Bunei Guvernări) și Cruzimii, Fraudei, Înșelăciunii și Terorii (efectele Guvernării Rele).

Cappella și Anticappella

Anterior servind de anticameră pentru Sala del Concistoro, actuala Anticappella este pictată cu fresce care redau figurile alegorice ale Virtuților (Dreptatea, Generozitatea, Puterea, Prudența și Religia) și figuri eroice grecești și romane (precum Cato și Scipio). Toate muralele sunt opere ale lui Taddeo di Bartolo, inclusiv descrierea detaliată a Romei, Orașul Etern, și figura supradimensionată a lui San Cristoforo, în partea opusă a intrării. Piesa centrală constă din așa-numitul Trandafir de Aur, lucrare a lui Simone da Firenze, expus într-o vitrină din Anticappella.

Taddeo di Bartolo și-a lăsat amprenta artistică și asupra Capelei: toate scenele inspirate din tematica Fecioarei de deasupra altarului și de pe peretele din dreapta au fost create de el între 1407 și 1408, redând scene precum VestireaPlecarea ApostolilorAdormirea Fecioarei și Înmormântarea Mariei. Domenico di Niccolo este un alt mare artist care a înfrumusețat, prin opera sa, camera: fin sculptatul cor din lemn (1415-1428) și candelabrul central infuzează sala cu o maiestuoasă expresie gotică. Orga din partea dreaptă a altarului datează din 1520, și este lucrarea lui Giovanni d’Antonio Piffaro.

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: